Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Paula Negrea

Publicat: Joi, 17/09/2009 - 15:34

Atelierele DADA au fost teritoriul uceniciei pentru majoritatea constructorilor de tipare si croitorilor valorosi din Bucuresti, iar magazinele DADA au fost sansa multor designeri foarte tineri de a iesi in lume. Pentru Oana Paunescu, “arhitectul” DADA, 15 ani de ambitii, de alergatura, de experimente pare sa fie de ajuns.

Creatia de costume pentru superproductii cinematografice e o afacere care merge de la sine, iar creatia de moda va miza de acum pe vanzari de serii foarte mici, “in house”, lasand in urma tevatura gestionarii de magazine si de participari la targuri internationale.

Merita sa faci moda in Romania si nu lohn? Care a fost cel mai bun an pentru DADA pana acum?
DADA nu a facut niciodata lohn, dar a creat modele unicat pe care uneori le-a produs in lohn
in alte ateliere; cred ca acestea au avut un castig cel putin egal cu noi...

Cel mai bun an pentru confectii a fost 2005, cand ni s-au comandat mii de produse ca urmare a participarii la Prêt-à-Porter Paris. Vorbesc de colectiile Editei Lupea si Ioanei Covalcic, de imprimeurile si colajele Dianei Sibianu.

Din pacate, produsele noastre au avut un design complex, cu imprimeuri manuale dificil de multiplicat in serii mari, si, nefiind pregatite cu o infrastructura solida pentru coordonarea lucrului in lohn la aceste produse, multe au avut greseli de executie; de aici, pierderea unor piete de desfacere.

De 15 ani, de cand sunteti in piata, cum a evoluat consumatorul roman de moda ca asteptari, gusturi, buget alocat hainelor si accesoriilor?
A evoluat mult: e mai receptiv la modele indraznete, cunoaste tendintele din zecile de reviste care isi fac bine treaba, aloca un buget tot mai mare modei. Sunt insa prea putini cei care si-au creat un stil propriu, sunt inca prea multi cei ce se lasa prea mult influentati de rubricile de moda…Tot astept ca, dupa ce consumatorul nostru a invatat lectia de stil, sa continue prin a o interpreta.

Cum se imparte acum afacerea DADA intre costume, marochinarie si haine?
Eu sunt scenograf de formatie, de meserie. Am pornit atelierul DADA pentru a-mi vedea costumele nu doar create de mine, ci si executate dupa dorintele mele. Mai tarziu au fost filmele “Cold Mountain” sau “Le Parfum”, unde am colaborat cu Ann Roth sau Pierre Yves Gayraud, doi artisti scenografi nominalizati la Premiul Oscar pentru costume, astfel ca in ateliere a fost coordonata executia a sute de costume de epoca.

Pe scurt, designul si executia de costume de film au constituit si constituie segmentul cel mai profitabil al companiei. In acest moment suntem cel mai cunoscut atelier de manufactura pentru costume si accesorii de film din Romania, 90% din productia noastra fiind destinata filmelor turnate in Germania, Franta, Spania, Maroc sau Italia.

Gentile si accesoriile Dada au fost si sunt cel mai aproape de sufletul meu. In anii ’80 lucram acasa genti, curele, cercei si le vindeam in atelierele Fondului Plastic. Şi ce vanzari aveam! Cat despre colectiile vestimentare, prin intermediul a doi designeri talentati, Edita Lupea si Ioana Covalcic, am ales sa imi exprim un punct de vedere si in moda locala.

Alege romanul altfel sau altceva in 2009? Sa fie criza raiul accesoriilor?
2009 e un an dificil: cumparatorul a devenit mai pretentios, iar piata e sufocata de francize si de showroomuri de autor. Multe dintre francize sunt marci de valoare, iar atelierele de creatie au devenit mai atragatoare ca niciodata. Nu cred ca vanzarile au scazut per total, ci ca s-a produs doar o fluctuatie spre brandurile nou aparute. Exclud aici piata de lux, care mi se pare ca resimte considerabil incetinirea consumului.

Criza, raiul accesoriilor? Cred ca si in acest segment cumparatorul va deveni mai selectiv si va acorda mai multă atentie calitatii. Daca da, atunci noi, DADA, vom fi avantajati.

Mai lucrati cu ucenici, mai faceti mentorat?
La capitolul ucenici, mentorat, cred, fara modestie, ca DADA ar trebui sa se califice pentru primul loc. Am gandit primul magazin care a promovat tineri de­signeri romani, chiar inainte ca acestia sa se afirme national sau international - Venera Arapu, Stephan Pelger, Silvia Şerban, Mihai Albu, Zasha; lista ar putea cuprinde 90% dintre designeri. DADA a fost in primul rand un multibrand, cateodata in dezavantajul brandului propriu, “Nationalité DADA”.

Studenti la scenografie, moda, pictura, textile si-au făcut ucenicia la noi. In atelierele noastre
s-au format si majoritatea constructorilor de tipare si a croitorilor valorosi din Bucuresti, care la un moment dat si-au urmat propriul drum.

Magazin stradal sau magazin in mall, care e cea mai buna solutie pentru DADA? Renteaza o expansiune in piata locală de retail?
Pentru noi, locul perfect ar trebui sa fie stradal, desi magazinele din mall au vanzari mai mari.
In magazinele stradale regasesc cumparatorul fidel DADA, in malluri sunt foarte multi cumparatori care nu cumpara neaparat o marca, ci ceea ce le place prin comparatie.

Pentru mine, expansiunea locala nu mai este o prioritate, eu sunt o persoana cu un profil mai degraba de artist, decat de business. M-am plictisit de comert si de tot stresul pe care il implica - vanzatori, rentabilitate, contabili. Consider ca am experimentat si a venit timpul sa merg mai departe: intentia mea e sa dezvolt conceptul Fabrika DADA, vanzari in house si un “restaurant des artistes”, unde poti testa un vin special ales, un alt fel de mancare, asculta muzică buna, socializa si descoperi “la cald” noile noastre creatii, executate in serii foarte mici de data aceasta.

La ce targuri internationale mai participati si ce semnale primiti aici din pietele de moda?
Pentru mine, experimentul targuri s-a incheiat. Daca ai capacitatea de a onora comenzile si le tratezi profesionist, atunci lucrurile pot fi pozitive. Edita Lupea, unul dintre cei doi designeri ai DADA, participa la targul de la Paris cu brandul propriu, Editha Studio. E incercarea ei de a continua pe plan international!