Revista industriei de textile si confectii din Romania

Autor: Miruna Hasegan

Publicat: Lun, 13/07/2009 - 16:21

In Romania zilelor noastre functioneaza, din pacate, o serie de prejudecati in legatura cu artele textile in general, considerate nu se stie din ce motiv prea facile ori lipsite de consistenta. Nici evenimentele de anvergura, cum sunt Trienala de arta textila ori marile manifestari dedicate modei, nu se bucura prea mult nici de sprijinul autoritatilor, nici de o reclama pe masura. Cu atat mai valoros este, in acest context, exemplul european, pe care ne tot straduim sa-l urmam.

Asadar, in perioada 8-10 mai, la Luberon, in sudul Frantei, s-a organizat un adevarat festival al artelor textile, la care au participat artisti din toata Europa. Au avut loc si alte evenimente adiacente: conferinte (Emanuel Ungaro – “Moda si libertate”), demonstratii si cursuri (Linda Colsh, Vero de Douai). Au fost prezentate expozitii personale, de grup si un concurs cu tema “Ocru”. Tehnicile si dimensiunile au fost dintre cele mai diverse: patchwork, montaje si colaje textile, broderie, matlasaje, variind de la miniaturile tip carte pana la suprafetele monumentale ale kilturilor traditionale. Manifestarea s-a extins in noua localitati, in fiecare fiind doua – trei expozitii, iar autoritatile s-au implicat extrem de activ, punand la dispozitia vizitatorilor mijloace de transport ce faceau turul salilor vizate. Ca dovada a succesului, au venit vizitatori din Olanda, Belgia, Germania, din toata Fran­ta, calatorind sute si mii de kilometri pentru a admira lucrarile si pentru a participa la manifestari.

Din Romania au participat creatoare din grupul “Peticelul International”, coordonat de artista Smaranda Bourgery, stabilita in Franta, precum si alti artisti independenti.

In aceasta suita de evenimente, a atras atentia conferinta marelui creator Emanuel Ungaro “Moda si libertate”.

Asa cum este prezentat succint si in caietul-program, Ungaro, care s-a dedicat de la inceput genului “haute couture”, detesta termenul de “moda”, caruia ii atribuie conotatii superficiale. El considera ca atunci cand formele generate de un creator devin stil, acesta implica si o anumita morala, ce-si pune amprenta asupra vietii celor ce o adopta. De aici rezulta componenta spirituala a meseriei.

Ungaro s-a format la scoala marelui Balenciaga, creatorul spaniol care spunea ca “un bun croitor trebuie sa fie arhitect pentru planuri, sculptor pentru forme, pictor pentru culoare, muzician pentru armonie si filosof”. Astfel, aceasta opinie complexa asupra rolului creatorului a stat si la baza succesului lui Ungaro, care jongleaza in colectiile sale cu detaliile perfectioniste, inedit asociate cu viziunea sa holistica, integratoare asupra vesmintelor. In conferinta destinata unui auditoriu restrans, format doar din cativa artisti expozanti la Luberon, E. Ungaro s-a prezentat extrem de modest, de relaxat, de prietenos. Pe un ton de confesiune detasata, creatorul ne-a impartasit impresiile si conclu­ziile sale, dupa o viata dedicata artei vesmintelor (nu Modei!). Dupa cum se stie, Ungaro s-a retras de putin timp din aceasta activitate, acum fiind in ipostaza de a privi in urma cu obiectivitate. In opinia lui, ceea ce se petrece azi pe podiumurile lumii are mai multa legatura cu comertul decat cu arta, iar presiunile de acest gen l-au determinat sa renunte, nedorind sa faca asemenea compromisuri. Ajuns intr-o postura extrem de favorabila ca statut social si renume, Ungaro si-a cucerit LIBERTATEA retragandu-se si dedicandu-se vesmintelor pentru scena (teatru sau opera), acolo unde formatia sa artistica isi gaseste cel mai bine modalitatea de expresie. Contextul actual, marcat de derapajul economic general, nu mai este deloc favorabil abordarilor elitiste de tip haute couture, ce devin deja pagini de istorie. Mai mult, meseriile modei, acei artizani ce realizau cu migala broderii, palarii fantastice, alte accesorii ce particularizau si mai mult costumele unicat, aproape ca au disparut, din aceleasi ratiuni financiare. Totul se face acum cat mai rapid, cat mai economic (automatizat – computerizat), manopera tinde spre cifre infime, factorul estetic este subordonat randamentului. Marii creatori, fideli ideii de arta in moda, dincolo de capriciile sezoniere, se retrag nostalgici: Ungaro, acum cativa ani; Valentino – anul acesta; Christian Lacroix – isi declara falimentul …

Desigur, nu mai este necesar de subliniat impactul unei astfel de conferinte intr-un festival cu specific textil. Dincolo de succesul intregului eveniment, dincolo de reusita expozitiei grupului romanesc, sunt impresionante intere­sul si aprecierea de care se bucura artele textile in Occident.

Iata cum, cu inteligenta si daruire, un eveniment artistic international, bine sustinut si cu reclama adecvata, poate aduce vizitatori si incuraja turismul cultural… Poate si la noi candva…